afis.jpg

WELL e cam ce scrie mai sus. Vroiam sa precizez de aceasta expozitie in ciuda insistentelor prietenului meu, protagonistul. Nu pot spune multe, nici macar putine despre ce va avea loc astazi, 18 noiembrie, in sufletul si in mintea lui. Il vad destul de impasibil la lucrurile ce se invart in universul sau mai ciudat in ultima vreme. Desi aceasta expozitie inglobeaza tot ce tine de copilaria, tristetea, singuratatea, iubirea, razboiul, adica in cuvinte mai precise, cum de altfel sunt trecute si pe etichete :

Belic
Lumina slaba
Intuneric puternic
Impreuna
Zbor
Inima
Vartej
Amara ocna
Umar de sprijin
Jumatate goala
Ochi inchisi
Lacrimi

,desi toate au o importanta deosebita in vocabularul expozitiei si al interiorului protagonistului (dupa cum imi declara in particular : “Fiecare cuvant e gandit de sine statator impreuna cu cel a carui trup l-am imortalizat, sa zicem, macar in minte si-n suflet, bunicul meu !” ), am senzatia ciudata ca aceasta deschidere si aceaste 2 saptamani de despartire a unui fragment din persoana sa, nu-l va afecta cu nimic. Va ramane acelasi, in ciuda mesajului patrunzator pe care incearca sa-l transmita. Fotografiile, cum de altfel veti si vedea daca veti dori sa vizitati coltul non-colorat, nu sunt extraordinare din punct de vedere artistic : “Am vrut doar sa spun ceva, nu mai mult! De vroiam sa fac arta, imi luam camera de 1000 de euro si nu faceam cu incompetenta asta mica, imi faceam studio si nu atarnam o panza pe perete si schimbam becul la lampa, si, in final, fotografiam cu totul altceva!”. Mi-a marturisit ca si printarea a lasat de dorit, totul parca revoltandu-se intr-o conspiratie impotriva sa, nopti nedormite, cafele din ce in ce mai negre, drumuri lungi dupa rame, si limitarea la o amarata de bursa! Nu stiu cate ar trebui sa mai spun, dar nici nu vreau sa stric ceva, asa ca am sa las pe cei ce doresc, caci precum zicea prietenul meu:

“Mai bine-ar veni tot Iasul, si-ar scuipa pe ele, cel putin asa voi sti ca au fost vazute, si mai precis cati le-au vazut, dar imi pare rau ca nu voi sti cati au inteles!”

3 Comentarii

  1. sper sa ajung sa fiu mandria mea

  2. numai el poate sa dea

  3. se prea poate si asta. Dar de unde stii ca noi dam ?


Posteaza un comentariu

*
*